Puisori din aluat dospit
Puisori din aluat dospit cum se fac in Moldova. Aceasta este o traditie la bunicii mei de pe linia Barladului, sa se faca de Paste sau cand se coace painea, si cate ceva la copii: iepurasi, puisori, colacei, gugulufi (guguluhi in dialect moldovenesc).
Bunicuta mea moldoveanca a avut cuptor in curte, am mai povestit asta si probabil o s-o mai spun de multe ori. 🙂 Tare frumos mai era la bunici, cand cocea painea. Inchid ochii si vad aievea bucataria de vara cu masa lunga din lemn negeluit, in jurul careia se agitau ca niste closti caraitoare, babele din mahala.
Puisori din aluat dospit
Babe sau nu, cu mintea noastra fluturanda de copchii beleuzati, asa le numeam pe toate cele care aveau mai mult de 20 de ani. 🙂 Veneau babele la sfat cu cateva zile mai inainte si noi trebuia sa le pupam mainile la toate, sa fim cuminti si sa stam ca la expozitie. Mde, eram plozi de oras, curati, hraniti, cu maini fine si politicosi. Spuneam poezii, cantam cantecele, rabdam eroic babele care ne ciupeau de obrajii rumeni si funduletele dolofane, dar abia asteptam sa scapam si sa fugim afara, sa ne jucam in tarana (tzàrnà) cu ceilalti plozi din vecini. 😀
Vedeti si alte retete ghiduse, apasati pozele:
Se stabileau acolo, in sfatul babelor, cata faina se framanta, cata paine se facea, de care, cati colaci, cine framanta, cine modela, cine cocea, cine se ocupa de copt, cine se ocupa de foc, cine cara de la bucatarie la cuptor si inapoi, unde se depozitau toate si apoi cine si cum distribuia produsele finite.
Se mai discuta despre faina, care moara era buna, care morar era cinstit si care hot, care nevasta a morarului facea ochi dulci si cui, cine aducea lemne si de care si de unde, care padurar era om bun si care padurar avea nevasta umblatoare cu barbatul alteia…si tot asa, treburi una. mai importanta decat cealalta. Noi, copchii stateam cu urechile ciulite ca antenele parabolice, sa nu pierdem nimic 😀 Pai erau informatii pretioase, nu gluma! 😀
Puisori din aluat dospit
Iar cand venea ziua copturilor, atunci sa vezi du-te vino si babe harnice si galagioase cat 3 stoluri de vrabiute gurese la un loc! Erau tare bine organizate babele-astea moldovence. Mai cinsteau din cand in cand si cate-o cana cu vin, ca „mergea unsa” la atata treaba. Si sa te tii mascari si rasete si glume si strigaturi, de rasuna mahalaua.
se stie ca la tusa Ileana lui Mitritza Zavoi” e zi de cocaturi. Pe bunicul il chema Carp Dumitru, Dumnezeu sa-l odihneasca, dar erau tare multi in 7 sate-nvecinate cu numele asta, asa ca toti aveau porecle. Bunicul era mos Mitrita Zavoi, un vecin cu acelasi nume era mos Dumitru Izmanaru′, ca asta numa-n izmene umbla… si tot asa. 🙂 Pitoreasca mai era lumea satelor, demult…
Puisori din aluat dospit
Coceau babele paini patrate, mici, la care faceau model cu un lemn sculptat (scluptat 😛 ), sau cu un cocean de porumb, paini mari rotunde, colacei (colashei), porumbei (porunghiei) sau puisori, gugulufi (guguluhi). Ieseau din mainile babelor astea cicalitoare si pupacioase, niste pufosenii de nedescris. Ungeau colaceii cu sirop gros de miere cu apa sau zahar cu apa si nu ne mai trebuia alta mancare.
Invartindu-ma printre pestelcile (sorturile) babelor, am invatat multe secrete ale mancarurilor moldovenesti traditionale, de acolo, de pe linia Barladului.
Dumnezeu sa le ierte pe toate, ca multe au mai murit: tata Iova (a se citi tzatza), tata Constantina, tata Dumitra, tata Milica, tata Ioana lu′ Marola, tata Ioana lu′ Barladeanu… si multe altele. Bunicuta mea mai traieste, Dumnezeu sa-i dea sanatate. Scriu cu lacrimile-n ochi si am in nari mirosul ala de soare, tarana, babe si paine calda. Gata, am chishat ochii (am plans). Spuneti si voi, daca vreti, o vorba buna pentru babele alea…
Va invit sa vedeti si un mic videoclip, cum se modeleaza usor puisorii si iepurasii, cu o apasare pe poza.
Reteta video
Puisori din aluat dospit
Sa va spun despre puisori mai bine, ca eu tare multe povesti mai am a va spune..dar pe rand. 🙂
Din aluat de cozonac – vedeti aici retete pe alese, sau de paine – vedeti aici retete, se rup bucati de aluat cat pumnul. Nu cat pumnul de elefant, un pumn asa, cam la 80-100 de grame. 🙂
Din fiecare gogolot de aluat se intinde un fitil cam de 25 cm lungime si apoi se innoada. Vedeti pozele.
Unul din capete se striveste (toflojesti) cu podul palmei si se fac 3 taieturi cu un cutit bine ascutit – asta va fi codita puiului sau porumbelului. Ochisorii si ciocul se fac cu stafide, bombonele sau fructe uscate, iar daca e aluat de paine se pot pune boabe de piper (chiper negru).
Se lasa in tava sa creasca pentru 20 de minute, se ung cu ou si se baga la cuptor. Se coc la foc potrivit, cam la 180 de gade. Se umfla tare, cresc frumos.
Sfaturi de la Gina Bradea
Cand se scot din cuptor, asa fierbinti, se ung imediat cu sirop de miere (1 lingura de miere si 1-2 linguri de apa) .
Sunt tare buni si frumosi, e o mare bucurie pentru cei mari sau mici sa aiba pe masa iepurasi coconasi, colacei cu ou in mijloc sau puisori.
Acesti puisori se mai faceau si la pomeni, la parastasele de 40 de zile, se puneau in pom. Nu mai stiu exact cati: 9, 11, sau 13 – cate unul pentru fiecare vama pe care sufletul celui ca s-a dus, o are de platit pe lumea cealalta…
Am facut sambata puisori si iepurasi si i-am trimis in Romania, la nepotei. Asta au vrut: cornuri facute de „tusica Gina”, nu oua de ciocolata, asa ca tusica s-a executat. 🙂 Si mi s-a spus ca au papat tot :D. Naparstocii mei dragi si frumosi… 🙂
O sa mai scriu povesti si retete, sau retete cu povesti, ca am tolba plina, stati pe-aproape. 🙂
Asa arata cand e rupt, parca-i framantat de mainile aspre ale babelor, nu-i asa? Sa-mi spuneti sincer: sunt buna de maritat, sau nu? 😀
Paste luminat alaturi de cei dragi va doresc!
Daca spuneti „bogdaproste” din toata inima, hai ca va dau si voua cate un porunghiel di′ ista, na, treacà di la mini sà di data aiasta. Merita sa probati si reteta traditionala de coliva. 😀
Pofta Buna!
8 COMENTARII
BOGDAPROSTE! 🙂
SARBATORI SENINE!
🙂
Doamne ce frumos povestesti !toate astea le-am trait, demult si eu.Acum ,m-am hlizit la inceput iar la sfarsit am „chisat” ochii
Multumesc din tot sufletul 🙂
Foarte frumos, mama mea era din Liesti, jud Galati, Dumnezeu so aiba in paza lui, si ce ne mai povestea din copilaria ei plina de suferinte, dar am invatat multe de la ea, in special de sarbatori stateam pe linga ea si o ajutam si ne invata traditiile si obiceiurile in care a crescut. frumoase mai erau sarbatorile inainte dar nea ramas in suflet spiritul mamei mele pe care le transmitem copiilor nostri. ..va multumesc pt aceste amintiri mi ati uns sufletul. …sa traiti multi ani cu sanatate si fericire.
Va multumesc din suflet. Babele mele dragi nu mai sunt de mult. Insa mi-ati facut o bucurie citind asta. Mai scrieti istorii si istorioare, cand mai postati retete. Sunt bune si retetele pentru suflet, nu doar cele pentru gura :)) Va imbratisez din tot sufletul si va doresc viata lunga si frumoasa! Sa va traiasca naparstocii!
Multumesc frumos.
Tare-mi doresc nepotei, speram sa vina si la noi 🙂
[…] neamurile si vecinele din mahala si coceau impreuna painea, cozonacii, colacii, pasca, dar si porumbei-puisori (porunghiei) pentru […]