Amintiri colorate cu dantela veche
Intotdeauna mi-au placut lenjeriile de pat, atat de mult, incat aproape ca au ajuns un fetis pentru mine. 🙂
Imi amintesc de copilarie, cand mergeam in vizita la matusi. Incepea totul cu spalat bine si cu simt de raspundere, pieptanat parul cel des si rebel, ma imbraca mama mereu in rochitele de catifea rosie, cu dres alb de bumbac si pantofiori de lac. Mergeam tantosa si cu nasul sus pe strada si tineam strans in manuta posetuta-tot din lac, desigur, rosie si sclipitoare, cadou de la matusi. Iar casele matusilor pareau asa imense, cu trandafiri cataratori de toate culorile si oale smaltuite pline cu muscate si aloi (aloe vera) la toate geamurile.
Imi placea sa explorez fiecare coltisor cu privirea, in timp ce stateam cuminte pe scaun, in pozitie corecta, ca o fetita bine educata. Mancam prajitura(Doamneee ce prajituri mai faceau matusile), dar ochii puteau sa zburde, sa priveasca, sa pipaie, sa simta toate formele si texturile. Analizam perdelele crosetata de mana, din ata, fine ca panza de paianjen, cu multe mileuri asortate raspandite peste tot, bibelourile din portelan si sticla, tablourile, fotografiile… Intr-un colt, pe o masa, era mereu pregatit fierul de calcat. Un fier vechi, din fonta, greu, care se umplea cu carbuni incinsi si alaturi, pe o policioara, era un fier mititel, delicat, pentru calcat lucrusoare micute si fine, cum erau mileurile din ata. Intotdeauna erau rufe de calcat, cate un morman mare de rufarie apretata si scartaitoare ca hartia, de un alb orbitor. De miros, ce sa mai spun? Stiti cum miros rufele proaspat spalate si apretate in contact cu un fier incins, plin cu carbuni? Nu voi uita niciodata mirosul acela. 🙂
Matusa Dionisia vorbea cu mama si calca sau trebaluia prin casa, nu statea o secunda. Asteptam cu sufletul la gura sa deschida dulapul de nuc, plin cu rufarie de pe hol. Tremuram de emotie si nerabdare, pentru ca printre teancurile de rufarie perfect calcate si aliniate soldateste, matusa avea saculeti cu plante uscate, frumos mirositoare. Stiti cat de frumos miros lavanda, teiul, musetelul, sulfina, salcamul, iasomia, petalele de trandafir si multe altele? Iar printre ele, intotdeauna erau cutii emailate cu bomboane si zahar candel. Ma chema matusa sa-mi arate rufaria, sa o mangai, sa-i simt textura si mirosul- sa ma-nvete de mica sa iubesc eleganta si curatenia, sa fiu gospodina. Si mereu imi „scapa” si niste bombonele in buzunare, sa nu vada tata. Am invatat sa iubesc dantelele si rufariile apretate si calcate si cred… adica sunt aproape sigura ca nu m-am lasat pacalita, iar mita aceea dulce, n-a avut absolut deloc un rol important. 🙂
Am crescut si de cate ori vedeam lenjerii in magazine, imi strambam gatul ca gastele uitandu-ma dupa ele si petreceam minute bune pipaind si verificand materialele-atunci cand imi permitea timpul. Mi-am cumparat cateva seturi de lenjerie inainte sa ma casatoresc, am si cateva seturi de lenjerie vechi de pe la matusi, sa am zestre, nu-i asa?
Apoi am descoperit lenjeriile colorate. La inceput am fost reticenta, dar incet-incet, am inceput sa descopar cate povesti ascund lenjeriile colorate. Si am inceput sa-mi cumpar lenjerii colorate:
-rosii si fierbinti ca focul pentru noptile reci si geroase;
-bleu-verzui ca marea sarutata de ploaie pentru noptile fierbinti de vara;
-verzi ca iarba-n miezul primaverii pentru noptile triste, ca sa-mi redea speranta;
-sau galbene ca iubirea soarelui.
Schimbam lenjeriile de pat si schimbam total dormitorul, schimbam povestea, schimbam anotimpul asa cum voiam, puteam s-o fac si-n fiecare noapte, ca Seherezada. Am descoperit Outlet si lenjeriile de pat 3D, 4D, 5D si efectiv am fost fascinata, mai ales ca au si oferta 1+1 gratis. Acum am si lenjerii albe, cu dantele diafane, dar si lenjerii in toate culorile, cu imprimeuri de poveste.
Tie ce fel de lenjerii de pat iti plac?
Mie imi plac mult cele in culori vesele, vii, sa simt ca ma-mbratiseaza curcubeul.
Fug la somn, m-asteapta lenjeria cu lebede si orhidee. Am pus sub perna un saculet cu flori uscate de iasomie si musetel, sa am vise parfumate.
Pe maine.
141 COMENTARII
Doamne gina parca esti creanga.ai un har narativ de milioane.si da imi plac si mie Lenjeriile de toate Felurile, ador in schimb culorile tari, sobre si mătasea lucioasa.rosu aprins focul pasiunii…. Noapte buna !
Mie imi plac lenjeriile de bumbac, cu imprimeuri florale, insa imi amintesc cu drag si de lenjeriile bunicii din damasc cu margini crosetate sau brodate de ea! Ahhh, suavul iz al copilariei! 🙂 culoarea mea preferata este bleu!
Imi aduc aminte de bunica mea ,la fel era cu rufele , si saculetii cu lavanda , lenjeriile apretate ,mileuri sincer nu prea avea , dar imi placea la nebunie sa ma plimb afara prin gradina ,si sa simt mirosul rufelor abia puse la uscat.
Imi plac lenjeriile de saten si bumbac 🙂 culoarea mea preferata este verde 🙂
ati adus amintiri de demult…mie imi e dor de asternuturi albe, cu dantela, apretate, uscate la soare si calcate…da, tot de bunica, tot cu fierul mare si greu, si mai apoi trase pe pernele mari de pene si pe duna…
Ce frumos povestiti,am fost acolo printre saculetii parfumati pentru cateva secunde 🙂
imi plac cele din saten,pentru ocazii "speciale",dar le prefer pe cele din bumbac,ca ne simtim mai bine in ele…
M-ai purtat cu articolul tau prin multe amintiri, Gina. sa fiu sincera am si acum un set din acela alb cu dantela de mana, cu cearsaf "cu capac" pentru plapuma din aia de lana cu fata de matase. Numai ca in copilarie cam uram lenjeriile apretate bat care scartaiau ca zapada sub talpi cand te bagai in pat. Imi placea mirosul lor cand erau spalate iarna si lasate sa inghete la ger, ca sa omoare microbii si apoi calcate. Cand au aparute astea care nu necesita calcare eu am fost o fericita si incantata de fiecare data de moliciunea lor pe piele. Prefer culorile vii, exact cum spui tu, care sa spuna o poveste.
Gina draga mea..nu are importanta ce lenjerii imi plac mie..si stii de ce?! pentru ca mai mult ca ele imi placi tu ca om…ca suflet si ca vibratie…am citit insetata articolul tau si marturisesc cu mana pe inima ca m ai facut sa fiu acoli cu tine..inapoi in timp…in casa matusilor tale…m ai facut sa simt din nou mirosul de levantica si de poveste….si toate astea Gina dupa o zi grea si plina ….iti multumesc si iti doresc din suflet sa castigi…iar daca nu va fi sa fie sa nu te intristezi…ai castigat oricum…eu te respect!!!!
Lenjeriile de bumbac sunt pe placul meu dar si cele de saten viu colorate.
Si eu imi amintesc de cearsafurile apretate, care pareau "coala de hartie", dar acum prefer lenjeriile imprimate, moi, vesele si colorate
Ai dreptate Gina lenjeriile colorate te transpun intr-o alta lume colorata si ea,iti leagana somnul si te linisteste ,te plimba pe valurile marii sau pe un camp de maci,iar amintirile copilariei staruie in mintea fiecaruia.
Frumoase cuvinte! Parca ar fi rupte dintr-o poveste si imi imaginez deja dulapul ala plin cu scrobeli parfumate!
Particip din placere, daca voi castiga ceva, e placut, daca nu, nu are importanta, mie oricum imi plac lenjeriile de pat 🙂
….eh ,Gina,dai si tu acolo unde doare! Cred ca de la o varsta incolo (sau incoace) intelegem cu adevarat lucrurile cele mai frumoase.Te pup!
Impresionanta povestea mia placut.Mult succes iti doresc.
imi plac lenjeriile colorate si cu multe flori, sau cele cu marea albastra <3
Aveti un talent deosebit in a scrie.Parca as fi la cinematograf cand citesc ce scrieti dumneavoastra.Totul se deruleaza aievea in fata ochilor.Din pacate v-am descoperit abia ieri,dar sunt fascinata.Sa va dea Dumnezeu sanatate si pace .
Multumesc frumos 🙂 , niciodata nu e prea tarziu 🙂
Mama mea facea lenjerii mereu si erau cu acea dantela pe margini,ea inca mai foloseste dantela la plic sau cu capac,eu iubesc lenjeria din matase neagra sau bleumarine.multa bafta in tot ceea ce faciGina Bradea
Super
Bravo Gina
Si mie imi plac lenjeriile colorate, ma incarca pozitiv. 🙂
Frumos articolul tau!
Multumesc frumos, Merisor 🙂
E o adevarata placere sa citesc tot ce scrieti !
Imi plac si mie lenjeriile colorate si de buna calitate;imi place articolul,in general imi plac povestioarele tale scrise cu haz cateodata si de multe ori citind,ma trimiti inapoi in timp,care din pacate nu se mai intoarce;felicitari Gina,cu siguranta vei castiga,pentru ca meriti!! mult succes!!
Sant la fel ca si tine … Credema am 68 de lenjerii de pat … Mai am un pic si trebe sa cumpar alt sifonier….
Multumesc frumos, draga mea 🙂
Amintiri,..senzatii…gustul copilariei…frumos articol!… felicitari!
Excelent articolul,sigur va castiga.Succes!
Multumesc frumos, domnule profesor, va pup cu mare drag 🙂 .
Ferice de cei/cele care au păstrat astfel de amintiri ! O descriere cit se poate de sugestiva pentru cei care au cu ce o asocia în memorie. Si mie mi-a trezit niște amintiri : mândria de a arata broderiile făcute de mana, cheseaua cu șerbet și paharul cu apa rece din zilele de vara, dulceața de caise întregi cu sâmburi, dulceața de cireșe amare sau de cireșe galbene, ritualul râșnirii cafelei în râșnița de mana, în ritmul căreia se purta și conversația, pendula care ritma ziua, plimbarea pe strada principala într-un orășel de provincie, un spectacol pentru cine avea casa cu etaj și balcon, colecția de fotografii vechi…
Asa este, cum sa uiti mai ales, cheseaua cu dulceata? Sau paharul cu apa rece in care se scapa o lingurita de serbet de trandafir? 🙂 …zaharul candel, guma de mestecat in cutii ca de chibrituri cu gust parca de flori de salcam? 🙂
Se numea rabdare, dichis, mandria lucrului investit cu har si suflet, un alt ritm de viata, ceea ce explica poate si longevitatea acelor generatii. https://www.facebook.com/sandinaiulia.vasile/media_set?set=a.10204256785355015.1073741847.1089460758&type=3
Daca tot mi-ati deschis gustul amintirilor Se numea rabdare si respect pentru educatie, nu multe clase dar serios facute – 1903 ( un caiet, o amintire rara) https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1515272196972&set=pb.1089460758.-2207520000.1406799213.&type=3&theater
Sandina Iulia Vasile Am adunat cateva comori de la matusile mele, pe care le pastrez cu dragoste de Hagi Tudose: broderii, rufarie, caiete cu retete( am scris deja cateva pe blog), faiante pentru prajituri, goblenuri … si multe amintiri 🙂 . Imi place sa scriu despre asta, poate voi scrie o carte, nu stiu, ma mai gandesc la asta 🙂 .
Minunat scris articolul,Gina,orice ce ne spui si ne scri este atat de bine adus din condei,atata suflet si nostalgie simt in articolele tale.Succes.:)
Iarna citit la gura sobei, cu o tava de placinta langa, si undeva o melodie veche…….si de demult……… Parca vad tabloul prinzand viata………..felicitari si cat mai multe tot atat de ….nostalgice
frumos articol,frumoasa descriere,frumoase amintiri:)esti un talent ! Si mie imi plac mult lenjeriile colorate,vesele,cu buline am cateva si vechi din damasc intr-o singura culoare …..dar trebuie musai calcate :))) Bafta multa !!!!!!!!
mi-ai amintit de copilarie, de vizitele facute cu bunica prietenelor ei, care ne serveau cu dulceatza si apa rece – of, cite amintiri…
asa e, lenjeriile schimba total dormitorul – eu le prefer pe cele din matase, de preferinta monocrome, dar am si cu imprimeu abstract
Super
Superb…..mult succes….
Frumos articol, frumoase amintiri. Mie imi plac lenjeriile vesele si frumos mirositoare 🙂
Da.Ador lenjeriile de pat.Imi plac cele de matase vara si cele de bumbac iarna.
(Y)
Imi plac lenjeriile albe, din bumbac, insa, baietilor mei le plac cele colorate, imprimate, vesele. Frumos scris! Succes!
ador lenjeriile cu flori iar daca sunt co mov sau rosu pur si simplu nu le rezist. felicitari gina pt articol, merita sa castige
Eu iubesc mult lenjeria alba cea colorata o folosesc la copii
Trebuie sa-ti marturisesc ca ai atins un punct sensibil,lenjeriile sunt o mare slabiciune de a mea! Superb articol,ca de altfel toate articolele tale!
Trebuie sa-ti marturisesc ca ai atins un punct sensibil,lenjeriile sunt o mare slabiciune de a mea! Superb articol,ca de altfel toate
articolele tale!
Ce frumooos Gina! Următorul pas e să-mi pun plante aromate în dulap. Mie sincer îmi e dor de lenjeriile albe din damasc, brodate apretate…, şi cel mai frumos miroseau când erau uscate afară în bătaia vântului. Acuma am lenjerii din bumbac satinat, motive florale, culori pastel, n-aş suporta o lenjerie neagră cu trandafiri roşii :).
Cel mai fain lucru e sa ai o lenjerie de vis ! Sper sa castigi. Te pup
Amintiri…ai reusit sa ma rascolesti felicitari pentru articol…
Sunt craca, nu Creanga, eu n-am talente scriitoricesti, scriu simplu, fac greseli, Creanga e unic 🙂
Nu-mi plac lenjeriile negre, copiii mei au, eu prefer lenjeria de pat in culori vesele, sau alb imaculat, cu broderii fine 🙂 . Imi place lenjeria apretata iarna, sa scartaie ca zapada cand ma bag in pat. Vara prefer o lenjerie fina, usoara ca fulgul, din bumbac 🙂
Multumesc frumos, Vio 🙂
Am castigat deja, am scris articolul cu multa placere 🙂 , e suficient.
Hhmmmm ce formulare frumoasaa, chiar miam adus aminte mirosul calcatului dupa apretat…. Era totul perfect si curat cand te bagai in pat sa dormi nuti venea sa te mai ridici la cum "putea" lenjeria …..hhmmm
Creca o sami iau si eu apret sa mi le fac iarr…. Cum le facea mama ;))
Cand mergeam in vizita si ne primea in odaie si acooo ogramada de perne si plapumi infatate apretate stateau drept tantose aranjate….hai gata ca deacu o dau in amintiri
Dc nu teai facut poeta????
Nu-mi place sa scriu poezii 🙂
Frumos articol, Gina! 🙂 Mie imi plac lenjeriile de bumbac, albe sau colorate 🙂
La mine 'mita' a tinut..am si acum lenjerii de acelea cu dantele si broderii si le iubesc mult pentru ca-mi amintesc de bunica..folosesc si colorate,recunosc!ar fi greu cu 2 copii sa fie totul luna,pe cele colorate macar nu se cunoaste asa tare carioca;))..frumos articol,gatesti si scrii cu aceeasi usurinta!Succes!
Foarte frumos!!!
Ador lenjeriile colorate!!
Mi-a placut modul in care ai asociat lenjeriile cu vremea sau starea ta sufleteasca. Bafta la concurs!
Bafta la concurs! Sa auzim numai de bine!
ce frumos articolul…felul in care scrii ma duce cu gandul la Ionel Teodoreanu si "la Medeleni"… dar poate e doar o inchipuire de-a mea…apropo… si mie imi plac lenjeriile colorate 🙂
foarte frumos, imi place cum ai facut prezentarea.bravooo.
Iubesc La Medeleni si-l ador pe Ionel Teodoreanu 🙂
acum daca tot citesc toate comentariile voastre, clar urmeaza sa reimprospatez colectia de lenjerie de pat si sigur nu uit saculetele cu flori uscate printre rafturi
Am cumparat si eu lenjerii 3D, colorate si vesele…
Mie imi plac lenjeriile cu imprimeuri florale de culoarea lila, in special cu trandafiri. Mi-a placut mult acest splendid articolul, mi-a adus aminte de bucuriile copilariei. Succes!
😀 , asta si conteaza 🙂
Frumos
Adevarul este ca nu putem intoarce timpul, dar putem retrai amntiri la simpla vedere sau atingere a unor lucruri… Iti doresc sa castigi pentru ca aceasta frumoasa amintire sa se pastreze vie in prezentul tau!
Imi amintesc de cearsafurile albe cu dantela apretate, ale mamei si ale bunicii. Recunosc ca imi placea doar mirosul, nu si cand ma bagam seara la culcare in ele. Parca intram intr-o cutie de carton (-urata senzatie). Acum prefer lenjeriile colorate si moi 🙂 Succes ! :*
Nu ma pricep la concursuri dar iti doresc succes!
pfff, ca de obicei, reuseti sa mi provoci o stare pe care nu stiu sa o descriu: nostalgie cu amintiri cu zamnet pe buze. Cat despre lenjerii…le iubesc in fel si chip. chiar si pe cele albe, simple. Numai sa miroasa a curat.
Frumos
pfff, ca de obicei, reuseti sa mi provoci o stare pe care nu stiu sa o descriu: nostalgie cu amintiri cu zamnet pe buze. Cat despre lenjerii…le iubesc in fel si chip. chiar si pe cele albe, simple. Numai sa miroasa a curat.
….eh ,Gina,dai si tu acolo unde doare! Cred ca de la o varsta incolo (sau incoace) intelegem cu adevarat lucrurile cele mai frumoase.Te pup!
Excelent articolul,sigur va castiga.Succes!
M-ai purtat cu articolul tau prin multe amintiri, Gina. sa fiu sincera am si acum un set din acela alb cu dantela de mana, cu cearsaf „cu capac” pentru plapuma din aia de lana cu fata de matase. Numai ca in copilarie cam uram lenjeriile apretate bat care scartaiau ca zapada sub talpi cand te bagai in pat. Imi placea mirosul lor cand erau spalate iarna si lasate sa inghete la ger, ca sa omoare microbii si apoi calcate. Cand au aparute astea care nu necesita calcare eu am fost o fericita si incantata de fiecare data de moliciunea lor pe piele. Prefer culorile vii, exact cum spui tu, care sa spuna o poveste.
Mama mea facea lenjerii mereu si erau cu acea dantela pe margini,ea inca mai foloseste dantela la plic sau cu capac,eu iubesc lenjeria din matase neagra sau bleumarine.multa bafta in tot ceea ce faciGina Bradea
Aveti un talent deosebit in a scrie.Parca as fi la cinematograf cand citesc ce scrieti dumneavoastra.Totul se deruleaza aievea in fata ochilor.Din pacate v-am descoperit abia ieri,dar sunt fascinata.Sa va dea Dumnezeu sanatate si pace .
Mie imi plac lenjeriile de bumbac, cu imprimeuri florale, insa imi amintesc cu drag si de lenjeriile bunicii din damasc cu margini crosetate sau brodate de ea! Ahhh, suavul iz al copilariei! 🙂 culoarea mea preferata este bleu!
Si eu imi amintesc de cearsafurile apretate, care pareau „coala de hartie”, dar acum prefer lenjeriile imprimate, moi, vesele si colorate
Frumoase cuvinte! Parca ar fi rupte dintr-o poveste si imi imaginez deja dulapul ala plin cu scrobeli parfumate!
Si mie imi plac lenjeriile colorate, ma incarca pozitiv. 🙂
Frumos articolul tau!
Imi plac lenjeriile de saten si bumbac 🙂 culoarea mea preferata este verde 🙂
La mine ‘mita’ a tinut..am si acum lenjerii de acelea cu dantele si broderii si le iubesc mult pentru ca-mi amintesc de bunica..folosesc si colorate,recunosc!ar fi greu cu 2 copii sa fie totul luna,pe cele colorate macar nu se cunoaste asa tare carioca;))..frumos articol,gatesti si scrii cu aceeasi usurinta!Succes!
ador lenjeriile cu flori iar daca sunt co mov sau rosu pur si simplu nu le rezist. felicitari gina pt articol, merita sa castige
imi plac cele din saten,pentru ocazii „speciale”,dar le prefer pe cele din bumbac,ca ne simtim mai bine in ele…
Cel mai fain lucru e sa ai o lenjerie de vis ! Sper sa castigi. Te pup
Ador lenjeriile colorate!!
frumos articol,frumoasa descriere,frumoase amintiri:)esti un talent ! Si mie imi plac mult lenjeriile colorate,vesele,cu buline am cateva si vechi din damasc intr-o singura culoare …..dar trebuie musai calcate :))) Bafta multa !!!!!!!!
Mie imi plac lenjeriile cu imprimeuri florale de culoarea lila, in special cu trandafiri. Mi-a placut mult acest splendid articolul, mi-a adus aminte de bucuriile copilariei. Succes!
Iarna citit la gura sobei, cu o tava de placinta langa, si undeva o melodie veche…….si de demult……… Parca vad tabloul prinzand viata………..felicitari si cat mai multe tot atat de ….nostalgice
ce frumos articolul…felul in care scrii ma duce cu gandul la Ionel Teodoreanu si „la Medeleni”… dar poate e doar o inchipuire de-a mea…apropo… si mie imi plac lenjeriile colorate 🙂
Trebuie sa-ti marturisesc ca ai atins un punct sensibil,lenjeriile sunt o mare slabiciune de a mea! Superb articol,ca de altfel toate
articolele tale!
Minunat scris articolul,Gina,orice ce ne spui si ne scri este atat de bine adus din condei,atata suflet si nostalgie simt in articolele tale.Succes.:)
Imi plac lenjeriile albe, din bumbac, insa, baietilor mei le plac cele colorate, imprimate, vesele. Frumos scris! Succes!
Frumos articol, frumoase amintiri. Mie imi plac lenjeriile vesele si frumos mirositoare 🙂
foarte frumos, imi place cum ai facut prezentarea.bravooo.
Eu iubesc mult lenjeria alba cea colorata o folosesc la copii
Am cumparat si eu lenjerii 3D, colorate si vesele…
Superb…..mult succes….
Lenjeriile de bumbac sunt pe placul meu dar si cele de saten viu colorate.
Super
Bravo Gina
Imi amintesc de cearsafurile albe cu dantela apretate, ale mamei si ale bunicii. Recunosc ca imi placea doar mirosul, nu si cand ma bagam seara la culcare in ele. Parca intram intr-o cutie de carton (-urata senzatie). Acum prefer lenjeriile colorate si moi 🙂 Succes ! :*
Imi plac si mie lenjeriile colorate si de buna calitate;imi place articolul,in general imi plac povestioarele tale scrise cu haz cateodata si de multe ori citind,ma trimiti inapoi in timp,care din pacate nu se mai intoarce;felicitari Gina,cu siguranta vei castiga,pentru ca meriti!! mult succes!!
Adevarul este ca nu putem intoarce timpul, dar putem retrai amntiri la simpla vedere sau atingere a unor lucruri… Iti doresc sa castigi pentru ca aceasta frumoasa amintire sa se pastreze vie in prezentul tau!
Trebuie sa-ti marturisesc ca ai atins un punct sensibil,lenjeriile sunt o mare slabiciune de a mea! Superb articol,ca de altfel toate articolele tale!
Nu ma pricep la concursuri dar iti doresc succes!
Ce frumooos Gina! Următorul pas e să-mi pun plante aromate în dulap. Mie sincer îmi e dor de lenjeriile albe din damasc, brodate apretate…, şi cel mai frumos miroseau când erau uscate afară în bătaia vântului. Acuma am lenjerii din bumbac satinat, motive florale, culori pastel, n-aş suporta o lenjerie neagră cu trandafiri roşii :).
Da.Ador lenjeriile de pat.Imi plac cele de matase vara si cele de bumbac iarna.
Imi aduc aminte de bunica mea ,la fel era cu rufele , si saculetii cu lavanda , lenjeriile apretate ,mileuri sincer nu prea avea , dar imi placea la nebunie sa ma plimb afara prin gradina ,si sa simt mirosul rufelor abia puse la uscat.
Amintiri,..senzatii…gustul copilariei…frumos articol!… felicitari!
Mi-a placut modul in care ai asociat lenjeriile cu vremea sau starea ta sufleteasca. Bafta la concurs!
Gina draga mea..nu are importanta ce lenjerii imi plac mie..si stii de ce?! pentru ca mai mult ca ele imi placi tu ca om…ca suflet si ca vibratie…am citit insetata articolul tau si marturisesc cu mana pe inima ca m ai facut sa fiu acoli cu tine..inapoi in timp…in casa matusilor tale…m ai facut sa simt din nou mirosul de levantica si de poveste….si toate astea Gina dupa o zi grea si plina ….iti multumesc si iti doresc din suflet sa castigi…iar daca nu va fi sa fie sa nu te intristezi…ai castigat oricum…eu te respect!!!!
Doamne gina parca esti creanga.ai un har narativ de milioane.si da imi plac si mie Lenjeriile de toate Felurile, ador in schimb culorile tari, sobre si mătasea lucioasa.rosu aprins focul pasiunii…. Noapte buna !
Ce frumos povestiti,am fost acolo printre saculetii parfumati pentru cateva secunde 🙂
ati adus amintiri de demult…mie imi e dor de asternuturi albe, cu dantela, apretate, uscate la soare si calcate…da, tot de bunica, tot cu fierul mare si greu, si mai apoi trase pe pernele mari de pene si pe duna…
Impresionanta povestea mia placut.Mult succes iti doresc.
imi plac lenjeriile colorate si cu multe flori, sau cele cu marea albastra <3
Sant la fel ca si tine … Credema am 68 de lenjerii de pat … Mai am un pic si trebe sa cumpar alt sifonier….
Hhmmmm ce formulare frumoasaa, chiar miam adus aminte mirosul calcatului dupa apretat…. Era totul perfect si curat cand te bagai in pat sa dormi nuti venea sa te mai ridici la cum „putea” lenjeria …..hhmmm
Creca o sami iau si eu apret sa mi le fac iarr…. Cum le facea mama ;))
Cand mergeam in vizita si ne primea in odaie si acooo ogramada de perne si plapumi infatate apretate stateau drept tantose aranjate….hai gata ca deacu o dau in amintiri
Dc nu teai facut poeta????
mi-ai amintit de copilarie, de vizitele facute cu bunica prietenelor ei, care ne serveau cu dulceatza si apa rece – of, cite amintiri…
asa e, lenjeriile schimba total dormitorul – eu le prefer pe cele din matase, de preferinta monocrome, dar am si cu imprimeu abstract
E o adevarata placere sa citesc tot ce scrieti !
Frumos articol, Gina! 🙂 Mie imi plac lenjeriile de bumbac, albe sau colorate 🙂
acum daca tot citesc toate comentariile voastre, clar urmeaza sa reimprospatez colectia de lenjerie de pat si sigur nu uit saculetele cu flori uscate printre rafturi
Amintiri…ai reusit sa ma rascolesti felicitari pentru articol…
Super
Foarte frumos!!!
Bafta la concurs! Sa auzim numai de bine!
(Y)
Bunica mea avea o obsesie pentru lenjeriile de pat de calitate si tot de la ea imi amintesc saculetii cu plante aromate, pe care ii ascundea in sifonier. Cate amintiri mi-ai trezit, Gina!
Bafta multa la concurs!
Da, imi plac panzeturile de calitate, broderiile si dantelele lucrate de mana.. Imi amintesc si/acum parfumul acela >( .In Romania, merg in piete si cumpar de la babute plante diferite si le usuc, apoi le pun in saculeti din panza. Miros tare frumos >(
Ginuto, eu nu stiu daca esti Teodoreanu sau nu…stilul tau ma da pe spate oricum:)))…ma regasesc mereu in acest stil deosebit si sigur te pot numi „Pastorela”:)))
Cat despre lenjerii…am nevoie de cateva sertare pana terminam de facut „pishu” in pat:)))…
Am vazut o emisiune in care spunea Dr. Oz ca trebuie sa folosim culorile speciale pentru odihna la lenjerii…adica toata gama de la galben, portocaliu, rosu, pana la negru…interesant, nu? Si trebuie probat, mai ales pentru insomniaci!
Asa este 🙂
Bună,
Felicitări pentru premiu! 😀
Sunt curioasă însă dacă l-ai primit până acum, căci și eu am câștigat unul și n-a ajuns încă la mine.
Spor la scris!
Alexandra
Da, l-am primit 🙂
[…] Amintiri colorate cu dantela veche (139 de comentarii, plus inca 76 venite de pe Facebook si publicate si pe blog) […]