Vilman Cadir, o tataroaica din Romania alaturi de noi
Vilman Cadir, o tataroaica din Romania alaturi de noi, incepand de astazi va face parte din noua echipa de autori de pe blogul Pofta buna-Retete cu Gina Bradea. Ne va aduce retete turco-tataresti gen suberek, sarailie, placinte, dulciuri, aperitive, mancaruri una mai gustoasa decat cealalta 🙂
Vilman Cadir gateste cu tot sufletul, cu pasiunea aceea pe care o au tatarii, impletita cu inima Dobrogei. Am gasit la Vivi (cum ii spun apropiatii) acele retete tataresti si turcesti atat de savuroase, pe care le stiti de la mare.
Vilman Cadir, o tataroaica din Romania alaturi de noi
Asa ca a fost firesc s-o invit sa vina alaturi de noi, iar Vivi a acceptat cu entuziasm. Ne va prezenta reteta turcesti si tataresti autentice, retete de familie sau retete pe care le aduna din grupurile de gospodine turcesti si tataresti din care face parte.
Impreuna cu Vivi am facut un grup pe Facebook numit Dobrogeni din toata lumea, uniti-va. Daca sunteti dobrogeni, va asteptam in acest grup. Daca aveti ceva de vanzare (produse, servicii) puteti oferi aici.
Abia astept sa vad cu ce ne delecteaza. Eu cunosc unele bunatati din acestea, am multi prieteni turci si tatari, sunt pe jumatate dobrogeanca. S-o primim cu bucurie si cu inima deschisa, asa cum vine si Vivi alaturi de noi.
O las sa ne spuna cateva cuvinte despre ea 🙂
Vilman Cadir, o tataroaica din Romania alaturi de noi
Numele meu este Vilman Cadir, dar pentru cei ce-l uita, doar Vivi. Sunt nascuta si crescuta cu obiceiuri traditionale tataresti in localitatea Medgidia, insa firul vietii m-a adus mai aproape de mare, in Constanta. De mic copil am invatat tainele comertului, iar dupa terminarea liceului mi-am descoperit prima pasiune, anume lucru manual (crosetat macrame). Pentru a-mi face cunoscut acest hobby, am inceput comercializarea ce m-a dus peste granite. Au trecut anii, iar eu m-am gasit la judet casatorita si cu primul copil, ulterior cel de-al doilea. In momentul de fata lucrez tot pentru copii, bineinteles gatindu-le la gradinita.
Destinul ne permite sa visam mereu, deoarece este gratis. Un vis pe care mi l-am ascuns este acela de a-mi face cunoscute preparatele traditionale in colturile tarii, cu ajutorul unei rulote.
Nevoia te invata, iar cum cheful vine mancand, gatitul este prezent in viata mea de la varsta frageda. Am inceput sa-mi prepar propriile retete din primele luni de casnicie. Dupa multi ani de munca si rabdare, ceea ce fac in mica mea bucatarie a ajuns public din dorinta de a ajuta pe cei fara timp de stat intre tavi si faina si temperaturi ridicate.
Constanta, oras martir, este locul unde se nasc cele mai frumoase prietenii intre culturi diferite. Inima Dobrogei simte si traieste multicultural. Acest lucru mi-a fost un avantaj pentru a servi fiecare prieten din retetele specifice turco-tatarilor.
Spun tuturor celor care au o mica inclinatie spre gatit si un gram de imaginatie sa faca acest lucru cat de des pot. Reteta ocupa un loc secundar, important este sa nu renunti dupa sortarea ingredientelor. Cei ce gatim suntem fericiti cand putem atinge gusturile celor din jurul nostru.
Cu stima, Vilman Cadir.
5 COMENTARII
Buna ziua d.na gina! vrem o reteta de placinta dobrogeana cu branza cum am mancat odata pe vremuri la chioscuri prezentata de d.na vilmar cadir.va imbratisam cu drag si multumim ptr tot.
Bravo Vivi și Gina
Și eu sunt dobrogean dar m-a împins vântul nemernic al comunismului acum 30 de ani pe alt continent. Duc dorul mâncărilor cu care mama m-a obișnuit și alerg prin tot orașul (New York) să găsesc ceva condimente și borș…
Nu am reușit să fac borș bun pentru că mălaiul de aici și tărâțele sunt pline de chimicale. Borș la plic se mai găsesște dar e departe de lichidul nostru…
Săptămâna trecută am făcut mici pentru că 1 Mai chiar dacă aici trece neobservat, eu am vrut mici și bere !
Am mers pe mâna voastră doar cu o mică modificare, bicarbonatul l-am dizolvat în 250 ml de supă concentrată de oase de vacă (după o noapte în frigider era deja piftie !). Păcat că nu am avut enibahar, aici nu există ca nu cumva drogații să-l tragă pe nas. Dar mici au ieșit ceva de vis, exact așa cum îi mâncam acum 50 de ani la Vraja Mării (poarta 1 a portului) sau la Mangalia. Toată lumea s-a bătut pe producția mea și am regetat că nu am făcut mai mulți. Pe masă au rămas neatinși creveții, somonul și icrele negre. Dar din 2KG de carne am scos 42 de mici care au dispărut !!!
Vă mulțumesc pentru rețetă și vă pup ! (Păcat că nu am făcut poze…)
Valentin, bine ai venit si bine ne-ai gasit,
Dobrogeanca sunt si eu pe jumatate (dupa tata). Am o casuta langa Isaccea si acolo ne mutam definitiv, peste 1 an cand ne intoarcem in Romania. Cu ajutorul lui Dumnezeu o vom face si pe asta 🙂
Ma bucur ca micii au iesit pe gustul vostru. Cele mai importante condimente sunt sarea, piperul si cimbrul, acestea sa nu lipseasca, plus bicarbonatul. Eu fac pasta de mici din 4-5 kg de carne si apoi o pastrez la congelator in pungi de 1 kg 🙂 Recomand sa testezi si retetele mele de carnati sau alte preparate din carne-unele sunt video.
Acum, vezi ca pe blogul meu gasesti retete pescaresti sau romanesti de tot felul. Am si aplicatia pe telefon pe care o poti descarca si intri direct pe blogul meu.
Daca nu gasesti reteta care-ti trebuie, lasa-mi aici comentariu si-ti raspund. Ciorba de peste se acreste cu otet, daca vrei sa fie adevarat dobrogeana. Dar poti umple bors acasa si te ajut eu cu drag. Am retetele si video 🙂
Si alte retete am, care-ti vor aminti de casa.
Urmareste-ma, zilele astea pun retetele de rasol de salau, malasolca si scordolea. Apoi vor mai urma si alte retete de-ale noastre, dobrogene 🙂
Valentin,si eu sant in pribegie,prin Alberta Canada dar fac bors si iese destul de bun! Cauta tarate bio si malai ( se gasesc ,nu stiu cat de bio sant,dar se gasesc ) si fa bors .Daca ai la indemana si o creanga de visin ,crengi de marar .leustean sa adaugi, ai sa vezi ca are un gust destul de bun!
Am uitat ceva: si eu sant dobrogeanca ,din Constanta.