Despre sarmale
Putine persoane pot spune ca nu le plac sarmalele, ghemotoace delicioase de carne sau/si legume, invelite in diverse frunze.
Disputate-n lumea intreaga, unii spun ca originea sarmalelor este la turci (sarmak), altii de la egipteni, bulgari, sarbi, unguri, sloveni, indieni, suedezi…ba chiar se pierd in negura timpurilor si regasim inainte de Cristos, diferite mancaruri care constau in carne invelita in frunze de tot felul. Fiecare vine si aduce dovezi, toti spun ca sarmaua este mancarea lor traditionala.
Nu o sa vorbesc despre istoricul sarmalelor, nu conteaza cine si unde le-a inventat. Ramane parte cu adevarat importanta: tare-s bune, nu-i asa? 😀 Asa ca mai bine vorbim de sarmale si atat.
Sunt sarmale din carne: de porc, vita, miel, capra, peste, pasare (rata, gasca, bibilica, gaina, fazan etc).
Sarmale extrem de gustoase se pot face si din urda (ceapa, ulei, urda, ou, sare, piper, marar si patrunjel).
Sunt sarmale vegetale din:
-orez cu morcov, ceapa, verdeata, putin ulei, condimente
-orez cu stafide sau alte fructe uscate (prune,caise, smochine)
-soia
-naut
-mei
-hrisca
-diferite seminte (dovleac, floarea soarelui)
-din ciuperci
-dovleac, pulpa sau si seminte
La toate aceste feluri de sarmale, baza este aceeasi: ceapa, orez (sau bulgur, grau, porumb macinat mare, special pentru sarmale), bulion, condimente (sare, piper, ardei iute), marar si patrunjel, la care se adauga alte condimente dupa gustul fiecaruia: chimen, boia de ardei, ienibahar, coriandru, menta, turmeric, scortisoara, cuisoare etc.
Se invelesc in tot felul de frunze: varza murata sau dulce, tei, vita de vie, stevie, frunza de sfecla, podbal.
Cele mai des intalnite in Romania, sunt sarmalele cu carne de porc si vita in amestec, invelite in frunze de varza dulce sau murata, sau in frunze de vita de vie. In Moldova, sarmalele se fac micute, rotunde sau lunguiete, micute cam de 2 cm si se fierb in ceaune mari, din tuci sau oale de lut, pe plita sau la pirostrie. Fierberea sarmalelor are dichisul ei, se fac intr-un anume fel, la foc mic, timp de minim 3 ore si apoi se stinge focul si se lasa sa se odihneasca pana a doua zi. „Isi trag sufletul” sarmalele, dup cum spune bunica mea. Se armonizeaza gusturile si texturile fantastic si efectiv, sarmalele se topesc in gura. Iar daca se mai arunca si o mana de jumari sau ceva afumatura (slanina, carnati, rasol), e mancare regeasca, nu alta. 🙂 Vedeti aici reteta de sarmale moldovenesti.
Sarmalele din piept de rata si gasca sau curcan sunt adevarate delicatese, iar daca se taie carnea la satar si nu se toaca, sunt si mai bune. 🙂 Vedeti aici reteta, dar cu carnea tocata.
In Oltenia, se fac sarmalele imense, cat frunza de varza, efectiv o sarma imensa se pune in farfurie. Gustoasa tare mai este uriasa aceea. 🙂
In Banat si Ardeal, sarmalele sunt mari, gospodaresti, sa simti ca mananci o sarma. Cu 4 sarmale umpli farfuria si la cata pofta mi s-a facut scriind acum, cred ca le-as manca pe nerasuflate. 🙂
Se pot face Sarmale-n cuib: pe o frunza de varza se aseaza 4-5-6 sarmale si se impaturesc, se face un pachetel si asa se aseaza in oala. Se pot pune sarmale cu umpluturi diferite: cu carne de pasare, vita, porc, oaie, sau cu ciuperci, orez, dovleac etc. Se mai pot adauga si diferite surprize: o felie de sunculita afumata, soric, carnat, Kaizer, ardei iute.
La Cluj exista vestita Varza a la Cluj, un fel de sarma uriasa desfasurata, sau o sarma gatita sub forma de musaca. O nebunie de mancare gustoasa, cu straturi delicioase de carne tocata, aromata, varza si orez. Minunat de gustoasa e si rumeneala aceea!
Varza umpluta, e si ea ca o sarma uriasa: se desfac frunzele verzei si se pun straturi de umplutura de sarmale printre ele, apoi se da forma verzei inapoi. Mare minunatie este si Varza asta umpluta, vedeti aici reteta.
Daca se fierb in vin alb, sunt si mai bune sarmalele, iar servite alaturi de o mamaliga vartoasa, adevarata, cu iaurt sau smantana, ardei iute sau hrean….uiti de toate si de toti!
Au nume diferite si in Romania: sarmale, sarmalute (se spune la cele cu vita, se fac mai micute), galuste, sarme etc.
Traiasca sarmalele de toate felurile, din toate tarile, cu toate numele si de toate formele si marimile! 🙂
Pofta Buna!
Acest articol face parte din proiectul Traditie si gastronomie romaneasca.
10 COMENTARII
Buna Gina, de doua zile iti urmaresc retetele. Nu stiu exact ce cautam cand am ajung la blog-ul tau, dar imi place foarte mult, mai ales ca am gasit reteta de chiftele de peste (pe care la pregatea bunica mea din stiuca). As vrea sa stiu secretul ardeilor umpluti pe care ii ador, dar mie imi ies beton (a doua zi la incalzire).
Sunt in vacanta, scuze, de aceea raspund mai greu, nu am semnal prea mult la tel. Ca sa te ajut, te rog mai intai sa-mi spui exact ce folosesti la ardei. Vom parcurge impreuna, pas cu pas si vom vedea unde gresesti. Saptamana asta sunt in Romania, voi fi extrem de ocupata, dar cand revin in Italia, vom gati impreuna tot ce vrei 🙂 .
Buna Mihaela/ Gina. Imi permit sa intervin (eram in „calatoria” mea zilnica pe-aici (Gina stie :)), si stiu ca postand, interventia ajunge (reajunge) imediat in atentia Ginei, care vine imediat cu secrete (stiu eu, zapacita cu gogosile de la coltul strazii…btw Gina, au iesit perfect, fara ou, sarumana inca odata).
ps: ref ardei si umplutura prea tare – parerea mea si astept urecheala Ginei de gresesc – nu-i indesa (pune umplutura bucatele, nu toata odata), si ai grija la proportia carne/ orez. Si din experienta mea „vasta”….eu incerc sa fac cratita combinata, adica ardei+rosii+dovlecei umpluti. daca reusesc, adaug in compozitia de carne si dovlecel ras.
Tot respectul Gina!
Dovlecel ras adaugat la sarmale, chiftele..e o nebunie si da o dulceata extraordinara. Eu nu pun mult orez si umplu bine ardeii, ies moi, pufosi, se topesc in gura 🙂 . Iar amestec de tot felul de ,,boscheti” umpluti, cum spun copiii mei(rosii, dovlecei, ardei, gulii, ceapa etc) e minunata.
Bravo, Monica!
Daca e de urechit, o fac, daca e de laudat, iar o fac. Fara discriminari 🙂
gina!!! nu mai stiu unde am citit la tine pe blog sa folosim varza dulce din aia creata ca nu gasim din aia murata de acasa prin lumile pe unde traim, asa ca am folosit cum ai spus acu de anu nou…..deci copiii mei nu se pot opri din mancat sarmalele, asta i una, si atata de usor mi o mers sa le fac, incredibil!!!! foarte usor de rulat comparativ cu varza dulce normala care parca nu conteaza cat o oparesti, tot tare-i; merci gina ailaviu si la cat mai multe sfaturi si retete din astea de ne fac bucatari mai buni in fiecare zi, cel putin in cazu meu!! de cand cu blogu tau foarte mult mi-am imbunatatit stilu si arsenalu de cunostinte:)
Te pup, draga mea!! 🙂
Buna ziua!
Dna Gina, am facut aseara sarmale de post cu ciuperci si nuca, e prima data cand le fac, au iesit fff gustoase, piperate, cum imi plac mie, daaar varza a ramas cam nefiarta. Unde am gresit? Compozitia am calit-o inainte, deci am pus-o in foaie, pe jumatate facuta, sarmalele le-am fiert o ora. Cat sa le fi fiert astfel incat sa fie ok si varza, ca umplutura oricum se gateste imediat…? Ca sa fierb sarmalele 2 ore, ma gandesc ca se facea praf compozitia. Am pus ulei in compozitie si de asemenea ulei de masline pe fundul oalei, deci grasime a avut.
Astept raspuns, va multumesc!
Sa va fie de bine!
Varza trebuie sa fiarba mai mult. Daca pui bulion sau suc de rosii, legumele vor fierbe incet.
Eu dupa ce le fierb cam 1 ora si jumatate in cuptor, sting focul si le las acolo, sa se raceasca in voie, la cald. Ies foarte moi.
Bună Gina
Cel mai bun blog culinar, tot ce am gătit după rețetele d-voastră a ieșit super bun.
De când v-am descoperit va urmăresc cu drag, și va recomand de fiecare data când sunt întreba despre un anumit sfat sau reteta!
Multumesc mult, va imbratisez.